Dreptul Comerțului Internațional

Dreptul comerţului internaţional este o materie pluridisciplinară în conţinutul căreia intră norme juridice care aparţin mai multor ramuri de drept dar, în principal, dreptului comercial, civil şi procesual civil, care constituie dreptul comun, aplicabil ori de câte ori nu există reglementări specifice în materie. Totuşi, dreptul comerţului internaţional, reglementând raporturile juridice care apar în cadrul comerţului şi cooperării economice internaţionale, consacră prin normele sale anumite reglementări specifice, care răspund exigenţelor pe care aceste raporturi juridice le impun.

Importanţa dreptului comerţului internaţional se relevă prin prisma relaţiei dintre acesta, ca disciplină juridică şi raporturile comerciale şi de cooperare economică internaţională pe care le reglementează.

Dreptul comerţului internaţional adoptă anumite reguli de natură a favoriza desfăşurarea rapidă şi în condiţii de flexibilitate a raporturilor comerciale internaţionale, ca de exemplu:

• Ø Încheierea contractelor pe bază de reglementări uniforme ale uzanţelor comerciale internaţionale în diferite domenii de activitate, precum: INCOTERMS 2010 - în materia vânzării comerciale internaţionale, Reguli uniforme privind garanţiile contractuale 1993 – Publicaţia 524 a CCI; Reguli şi uzanţe uniforme privind creditele documentare 2007 - Publicaţia 600 a CCI etc.
• Ø Încheierea contractelor pe bază de condiţii generale, contracte – tip, contracte – cadru, elaborate de regulă de organizaţiile economice internaţionale, precum UNCITRAL, C.E.E. – O.N.U., de camerele de comerţ şi industrie etc.
• Ø Încheierea contractelor într-o proporţie mai mare decât în comerţul intern, într-o formă scrisă simplificată – ca, de exemplu, prin schimb de mesaje, prin fax sau e-mail, prin utilizarea semnăturii electronice.
• Ø Soluţionarea litigiilor din comerţul internaţional, în mare parte, pe calea arbitrajului comercial internaţional, organizat de instituţii de arbitraj cu caracter internaţional.

Dreptul comerţului internaţional promovează unele reglementări care pot avea o rigurozitate superioară celor din dreptul comun, cu scopul de a asigura securitatea circuitului comercial, ca de exemplu:

• Ø Contractele comerciale internaţionale, care se încheie de regulă pe termen lung, trebuie să cuprindă anumite clauze specifice de natură a permite menţinerea echilibrului contractual aşa cum a fost stabilit de părţi la încheierea contractului.
• Ø Încheierea contractelor într-o limbă străină, varianta respectivă devenind deseori, prin voinţa părţilor contractante, exemplarul de referinţă.
• Ø Instituirea unor garanţii speciale cu scopul de a proteja interesele creditelor.

Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice ale programului de formare profesională / specialităţii.
 Disciplina dreptul comerţului internaţional este structurată în două compartimente – partea generală şi partea specială.

Dobândirea de către studenţi a conceptelor fundamentale, principiile care guvernează dreptul comerţului internaţional pentru a înţelege modul în care contractele comerciale devin principalele instrumente juridice în vehicularea valorilor materiale, a schimburilor economice şi tehnico-ştiinţifice. Cunoaşterea prevederilor principalelor instrumente juridice internaţionale care reglementează raporturile comerciale internaţionale şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională.